spaga din vami

>Surse bine documentate, din cadrul Serviciilor Secrete, ne-au explicat că, deşi
>Vasile Blaga este ţinta lui Traian Băsescu în scandalul arestărilor de vameşi,
>Chiorul nu are curajul să meargă pînă la capăt. Aşa cum s- a observat, în acest
>scandal, toate mediile de presă îl identifică pe Buldog ca fiind „Regina” de pe
>tabla de şah a corupţiei generalizate din vămile României. Vasile Blaga tace
>intenţionat în acest episod al conflictului, convins fiind că nimeni nu va
>îndrăzni să îl atingă, în afara diverselor apropouri bătute de unii pe posturile
>de televiziune. Siguranţa umflatului este dată de faptul că, pînă în momentul
>îndepărtării sale din funcţia de ministru de Interne, el chiar a fost „Regele”
>unui sistem de recoltare a cotei de 50% a şpăgilor din punctele vamale de
>frontieră ale României. Precizăm că nu ne referim la Marea Corupţie din vămi, în
>valoare de miliarde de euro – ci doar de banii de buzunar ai Mafiei. Concret, în
>această calitate, conform surselor noastre, Vasile Blaga s-a ocupat de exportul
>în străinătate al banilor cash, veniţi către vîrful PDL-ului din şpaga
>recoltată. Vameşii erau cei care adunau banii de la traficanţi şi vărsau,
>săptămînal, către căpeteniile PDL-iste ale regiunii partea ce li se cuvenea
>celor care îi ţineau în funcţie. De aici, banii ajungeau la Bucureşti, o dată pe
>lună, cash, în genţi sau sacoşe, aduse de curieri de încredere ai şefilor PDL,
>iar de aici, printr-o operaţiune de tipul „Ţigareta”, îşi luau zborul, la
>propriu, către Lichtenstein, îmbarcaţi, cu complicitatea vameşilor şi a
>poliţiştilor de frontieră de la Aeroportul Băneasa, la bordul unui charter
>închiriat de la o firmă cipriotă. O dată banii ajunşi în Lichtenstein, sistemul
>era destul de simplu: prin intermediul unei firme locale, care are ca obiect de
>activitate administrarea firmelor off-shore, banii erau preluaţi, număraţi şi
>depuşi în conturile stabilite de cel care comanda lucrarea. Sursele noastre spun
>că firma care se ocupa de numărarea banilor şi vărsarea lor în conturile
>indicate lucra pe bază de opis lunar, pe care îl primea de la Vasile Blaga, iar
>în capul listei figura contul lui Traian Băsescu. Aceleaşi surse spun că
>operaţiunea şi-a schimbat administratorul în momentul în care Vasile Blaga a
>fost debarcat din fruntea Ministerului de Interne. Operaţiunea a fost preluată
>de actualul director al ANAF, Sorin Blejnar, care acţionează la ordinul şi la
>indicaţiile amantei prezidenţiale Elena Udrea. În acest context, în afara de a-l
>băga în gura presei pe Vasile Blaga, Traian Băsescu nu are curajul să facă nici
>o altă mişcare din cauză că, pentru a-şi scăpa pielea, Buldogul poate face, în
>orice moment, publice conturile acestuia, alimentate cu „bani negri“ şi care
>sînt interesante şi pentru organismele internaţionale, de tipul FBI sau
>Interpol. Am mai aflat că acest mecanism de împărţire a şpăgilor provenite din
>traficul vamal era dirijat în judeţe de baronii locali ai PDL. Astfel, punctele
>vamale din Nord-Estul României erau păstorite de preşedintele Consiliului
>Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, vămile din Nord-Vestul ţării erau stăpînite
>de finul lui Traian Băsescu, primarul penal al Aradului, Gheorghe Falcă, cele
>din Sud-Vest erau controlate de Sorin Frunzăverde, vămile din Sud erau patronate
>de Mihai Stănişoară, iar cel mai mare punct vamal al României, Vama Port
>Constanţa, era coordonată chiar de Mircea Băsescu. Mafia pedelistă recolta numai
>din această afacere de taxare a traficanţilor mici şi medii circa 5 milioane de
>euro săptămînal, adică aproximativ 20 de milioane lunar, bani care luau calea
>„căciulii“ din Lichstenstein. Precizăm faptul că suma totală care se colecta din
>vămile de frontieră pe acest sistem era de aproximativ 40 de milioane de euro
>lunar, dar banii care intrau în buzunarele Mafiei PDL reprezintă doar 50% din
>sumele colectate, cealaltă jumătate fiind împărţită de angajaţii sistemului
>vamal – şi aici, după o schemă bine pusă la punct. În organizarea şpăgilor şi a
>circulaţiei acestora, sursele noastre spun că pot fi identificate, cu uşurinţă,
>celebrele piese de şah, iar denumirile vehiculate erau folosite pentru cei
>implicaţi direct în sistem. Pionii erau agenţii vamali care se ocupau de
>negocierea cu traficanţii a sumelor încasate şi preluarea acestora. Caii erau
>şefii de tură care supravegheau pionii, numărau banii şi îi transferau
>superiorilor, respectiv Nebunii. Aceştia erau, de obicei, adjuncţii vămilor. În
>această fază, banii erau împărţiţi pe căprării, jumătate erau daţi deoparte şi
>se distribuiau între angajaţii vamali, iar jumătate mergeau la Ture, pe care
>sursele noastre le-au identificat cu şeful vămii şi primul adjunct al acestuia.
>Ei transmiteau către baronul local PDL, identificat cu Regina, partea care i se
>cuvenea. În funcţie de încasările din 24 de ore, operaţiunea de decontare se
>făcea zilnic, sau o dată la cîteva zile. Împărţirea banilor între angajaţii
>vamali depindea de la vamă la vamă, în funcţie de deciziile şefilor, iar
>procentele erau stabilite în ordine ierarhică. Pe lista de plăţi, din partea
>vameşilor, erau incluşi (ocazional sau constant) şi şefii direcţi de la
>Regionala Vamală, care, practic, asigurau liniştea operaţiunii, sau anunţau din
>timp controalele la punctele vamale respective.


>Revenind la prima jumătate a şpăgilor centralizate în vămile de frontieră, din
>suma de 20 de milioane de euro exportată lunar, firma din Lichtenstein care se
>ocupa în exterior de operaţiunea de alimentare a conturilor oprea 5% ca plată
>pentru servicii, iar apoi banii erau împărţiţi. Şi acum, partea cea mai
>interesantă: contul lui Traian Băsescu primea regulat 20% din sumă, cele ale lui
>Emil Boc şi Vasile Blaga cîte 15%, 10% intra în contul ministrului de Finanţe,
>5% în contul şefului ANAF, Sorin Blejnar, cîte 5% mergea către conturile
>baronilor PDL implicaţi în operaţiune (respectiv Gheorghe Flutur, Gheorghe
>Falcă, Sorin Frunzăverde şi Mihai Stănişoară), iar 10% în contul lui Mircea
>Băsescu, pe principiul că Portul Constanţa avea cel mai important aport la
>operaţiune. Pentru a avea o imagine de ansamblu cît mai completă, trebuie
>menţionat că în aceste colecte de „bani negri“ nu intrau operaţiunile de mare
>evaziune fiscală, care, în general, sînt efectuate de anumiţi oameni de afaceri
>agreaţi de Putere, unde şpaga are tarife mult mai mari, negociate special, iar
>operaţiunile sînt realizate la vămile de interior ale României, unde are loc
>întocmirea actelor. În acest caz, este vorba uneori de sute de milioane de euro
>lunar, bani proveniţi din marele trafic cu alcool, tutun, cafea, combustibili,
>sau armament. Aceste acţiuni de mare anvergură sînt mult mai bine secretizate,
>iar beneficiile pentru liderii actualei Puteri, în frunte cu Traian Băsescu,
>sînt infinit mai mari. Din cînd în cînd, cîte o astfel de afacere mai apare în
>presă, în momentul în care făptaşii ei uită să plătească şpăgile cuvenite, sau
>încearcă să se tocmească cu stăpînii din umbră, care le permit să se
>îmbogăţească prin eludarea sistemului fiscal românesc. Un astfel de exemplu,
>care a trecut aproape neobservat, este acela al fostului secretar de Stat din
>Ministerul Finanţelor Publice, Graţiela Iordache, care a fost dată pe mîna DNA
>de gaşca pedelistă pentru că la un prejudiciu de 44 de milioane de euro, făcut
>prin eludarea taxelor şi accizelor din afaceri cu tutun, în perioada noiembrie
>2007- aprilie 2009, a uitat să dea partea de 25% către liderii Mafiei PDL,
>începînd cu Traian Băsescu. Mai mult, Graţiela Iordache, bazîndu-se pe faptul că
>Traian Băsescu nu va cîştiga încă un mandat, iar stăpînii se vor schimba după
>decembrie 2009, a refuzat să contribuie la campania electorală a acestuia, ceea
>ce i-a adus în 2010 eliberarea din funcţia de secretar de Stat, precum şi un
>dosar la DNA, cu acuzaţia de complicitate la evaziune fiscală.